Top 10 ingrediente de origine animala ascunse in produsele alimentare (informatii utile)

Top 10 ingrediente de origine animală ascunse în produsele alimentare!

Persoanele interesate de alimentație pot fi surprinse să afle că multe produse conțin ingrediente derivate din animale, chiar dacă nu par evidente la prima vedere. Multe dintre aceste ingrediente sunt folosite ca aditivi sau agenți tehnici și pot trece neobservate pe etichete dacă nu știi ce să cauți. Mai jos vom explora zece astfel de ingrediente ascunse de origine animală – ce sunt, unde se găsesc și de ce sunt de origine animală – oferind pentru fiecare și alternative vegane disponibile. Scopul este unul informativ, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri în cunoștință de cauză, indiferent dacă urmează sau nu o dietă vegetariană/vegană.

„Produsele alimentare ascund uneori ingrediente de origine animală sub denumiri puțin cunoscute sau tehnice, dificil de recunoscut pentru consumatori.”


Top 10 ingrediente de origine animală din produsele alimentare

Îți prezentăm cele mai des întâlnite 10 ingrediente de origine animală care se regăsesc în produsele alimentare, explicând ce sunt, de ce sunt considerate de origine animală și ce alternative vegane poți alege, pentru a face alegeri mai conștiente și în acord cu preferințele tale alimentare.


1. Gelatina

Un desert de jeleu preparat cu gelatină alimentară. Gelatina este obținută prin fierberea îndelungată a pielii, oaselor și cartilagiilor animale.

Ce este: Gelatina este o substanță proteică solidă, translucidă și incoloră, obținută prin hidroliza colagenului din țesuturi animale (piele, oase, cartilaje) de la porcine, bovine, pești etc.. Practic, este produsul fierberii îndelungate a acestor țesuturi până se extrage colagenul, care apoi este prelucrat și uscat sub formă de foi, granule sau pudră.

Unde se găsește: Gelatina se folosește frecvent ca agent de gelifiere în numeroase produse alimentare: bomboane gumate (jeleuri, ursuleți gumă), marshmallows, dulceață de tip jeleu, produse de cofetărie, precum și în unele iaurturi, creme, aspicuri sau chiar în produse dietetice cu proteine. Pe etichete apare de obicei ca „gelatină” (uneori cu codul aditiv E441), însă poate fi și componentă a unor amestecuri de stabilizatori sau agenți de îngroșare.

De ce este de origine animală: Așa cum s-a menționat, gelatina provine direct din părți ale animalelor bogate în colagen (piele, oase). Prin urmare, oricând vezi „gelatină” pe lista de ingrediente, este un produs de origine animală în mod implicit.

Alternativă vegană: Există mai multe gelifiante de origine vegetală care pot înlocui gelatina. Cele mai cunoscute sunt agar-agarul (extras din alge marine), pectina (din fructe, precum merele sau citricele) și caragenanul (de asemenea din alge). Aceste alternative permit obținerea unei consistențe similare în deserturi sau alte preparate, fără a folosi produse animale.


2. Carmin (E120)

Ce este: Carminul, cunoscut și ca coșenilă sau acid carminic, este un colorant alimentar roșu intens obținut dintr-o specie de insecte numite coșenile. Aceste insecte (Dactylopius coccus) trăiesc pe anumite specii de cactus și produc în mod natural acid carminic de culoare roșie, pe care oamenii îl extrag și îl folosesc ca pigment alimentar. Pentru a fabrica colorantul, insectele femele sunt colectate, ucise (prin opărire în apă fierbinte), uscate și zdrobite până se obține o pulbere roșie, care ulterior este procesată în diferite forme de colorant. Se estimează că sunt necesare zeci de mii de insecte pentru a obține un kilogram de carmin pur.

Unde se găsește: Carminul (marcat pe etichete ca E120carmincochinealnatural red 4 sau acid carminic) este folosit pentru a da culoarea roșie sau roz în numeroase produse alimentare. Îl putem găsi în bomboane, jeleuri, drajeuri, iaurturi cu fructe, băuturi carbogazoase roșii, sucuri, produse de patiserie (ex: în glazura prăjiturilor precum red velvet) sau chiar în unele mezeluri pentru a accentua culoarea. Este bine de știut că apariția pe etichetă a denumirilor precum E120carmin sau coșenilă indică prezența acestui colorant obținut din insecte.

De ce este de origine animală: Carminul este în esență un extract din corpul insectelor coșenile, deci provine din regnul animal (insectele fiind animale nevertebrate). Deși este „natural” ca proveniență, nu este vegan sau vegetarian din cauza sursei sale. Consumul acestui pigment înseamnă implicit consumul unui derivat de insecte. (Un aspect interesant este că acest colorant a stârnit controverse și discuții despre folosirea insectelor în alimentație, deși el se utilizează în industria alimentară de decenii.)

Alternativă vegană: Pentru a obține nuanțe de roșu în alimente fără produse de origine animală, se pot folosi coloranți vegetali. De exemplu, extractul de sfeclă roșie este un colorant natural folosit pentru nuanțe roșiatice (deși mai puțin intense), licopina din roșii pentru roșu, sau boiaua de ardei (paprika) și anumite extracte de fructe de pădure. De asemenea, există coloranți alimentari sintetici sau minerali (cum ar fi Red 40 în SUA sau aditivii echivalenți europeni) care nu provin din insecte – însă mulți consumatori preferă variantele vegetale din motive de sănătate.


3. Șelac (E904)

Fulgi uscați de șelac, o rășină secretată de insecte (Laccifer lacca). Șelacul este folosit ca agent de glazurare în industria alimentară.

Ce este: Șelacul (cunoscut și sub numele de shellac, cod E904 ca aditiv alimentar) este o rășină naturală secretată de o insectă numită Kerria lacca, o specie de păduche lăcifer originar din Asia de Sud-Est. Practic, femelele acestor insecte depun pe copaci o secreție rășinoasă pentru a-și proteja ouăle; această rășină este colectată de pe scoarța copacilor, purificată și uscată sub formă de fulgi. Șelacul comercial are culori variind de la galben deschis la maro închis, în funcție de gradul de purificare. El devine maleabil și utilizabil dacă este dizolvat în alcool, formând un lac transparent după evaporare.

Unde se găsește: În alimentație, șelacul este folosit în special ca agent de glazurare. Îl regăsim în glazura lucioasă de pe bomboane, drajeuri (ex: unele bomboane colorate și lucioase au acest strat protector), gume de mestecat, fructe uscate sau confiate (pentru a le da luciu și a le sigila), precum și pe unele fructe proaspete (mere ceruite) sau nuci, pentru aspect plăcut și protecție. Pe etichete poate apărea sub denumiri diverse: șelacshellacconfectioner’s glaze (glazură de cofetărie), lac naturalresină lăcuită sau pur și simplu codul E904. Din păcate, consumatorul de rând poate să nu asocieze aceste denumiri cu un produs de origine animală.

De ce este de origine animală: Deși șelacul este o rășină, deci nu un țesut animal propriu-zis, el provine de la insecte. Este un produs secretat de insecte în decursul ciclului lor de viață. Prin analogie, așa cum mierea este produsă de albine, șelacul este produs de păduchii lăcifer. Prin urmare, din perspectivă vegană, șelacul nu este acceptat deoarece implică exploatarea insectelor și, adesea, colectarea rășinii implică moartea sau rănirea acestora. Sute de mii de insecte pot fi necesare pentru a produce cantități mari de șelac comercial.

Alternativă vegană: Industria alimentară folosește și alternative vegetale pentru glazurare. Un exemplu este ceara de carnauba (E903) – o ceară vegetală obținută din frunzele palmierului de carnauba – folosită pentru a da luciu bomboanelor sau fructelor, fiind considerată vegană. De asemenea, uleiul de cocos sau alte uleiuri vegetale pot oferi strălucire alimentelor într-o anumită măsură. O altă alternativă notabilă, folosită mai ales în industria farmaceutică pentru acoperirea pastilelor, este zeina – o proteină extrasă din porumb, care poate forma un strat protector. Aceste opțiuni permit obținerea unor produse cu aspect lucios fără a folosi secreții de insecte.


4. Cheag (rennet)

Ce este: Cheagul este un complex de enzime care provoacă coagularea laptelui, esențial în fabricarea brânzeturilor. Cheagul tradițional (de origine animală) se obține din stomacul uscat al unor animale tinere (în special viței sau miei neînțărcați, care s-au hrănit doar cu lapte). Mucoasa stomacală a acestora conține enzima chimozină (rennin) ce coagulează laptele. Cheagul animal poate fi obținut și de la porci sau păsări, însă vițeii sunt sursa principală în industria brânzeturilor fine. În practică, stomacurile uscate și tocate se macerează în soluție salină sau acidă pentru a extrage enzimele necesare coagulării laptelui.

Unde se găsește: Cheagul este utilizat la producerea multor brânzeturi și a unor produse lactate coagulate. Brânzeturile cu tradiție (cașcaval, telemea maturată, brânzeturi franțuzești, italiene precum parmezanul, gorgonzola etc.) sunt adesea produse cu cheag de origine animală, dacă pe etichetă nu se specifică altfel. De asemenea, unele deserturi pe bază de lapte (cum ar fi budinca de caramel creme caramel sau anumite tipuri de înghețată artizanală) pot folosi cheag pentru a coagula amestecul. Pe lista de ingrediente a brânzeturilor, cheagul poate fi menționat ca „enzime”„cheag”„cheag tradițional” sau „culturi enzimatice”. Dacă produsul este vegan sau realizat cu cheag microbian, se menționează de regulă cheag microbian sau enzime microbiene.

De ce este de origine animală: În cazul cheagului tradițional, proveniența este clar din stomacul animalelor, deci este un ingredient de origine animală. Practic, pentru obținerea cheagului animal, este necesară sacrificarea vițeilor (de obicei un produs secundar al industriei cărnii de vițel). Din perspectiva vegetariană și vegană, brânzeturile realizate cu cheag animal nu sunt acceptabile tocmai din cauza acestui fapt (de aceea există și conceptul de brânză potrivită pentru vegetarieni, care folosește alt tip de cheag).

Alternativă vegană: Există cheag microbian obținut prin fermentație folosind mucegaiuri sau bacterii modificate, care produc enzime similare chimozinei. Acesta este folosit la brânzeturile etichetate ca vegetariene. O altă alternativă este așa-numitul „cheag vegetal”, tradițional folosit în anumite brânzeturi artizanale – de exemplu, extracte din plante precum florile de ciulin (anghinare sălbatică), sevă de smochin, ananas sau papaya (care conțin enzime coagulante). Totuși, aceste variante vegetale pot da brânzeturilor arome ușor diferite. Din fericire, în prezent se produc pe scară largă enzime fermentative identice cu chimozina, obținute prin inginerie genetică, care sunt considerate acceptabile pentru vegetarieni și vegani și care înlocuiesc cheagul animal în foarte multe brânzeturi moderne, fără a altera gustul.

5. L-cisteină (E920)

Ce este: L-cisteina este un aminoacid folosit în industria panificației ca ameliorator de aluat (agent de tratare a făinii). Deși cisteina există în mod natural în multe proteine, la scară industrială ea a fost obținută tradițional din surse keratinice de origine animală – în principal păr și pene. Mai exact, L-cisteina ca aditiv alimentar poate proveni din părul uman (de pe la saloane, adunat și prelucrat) sau din păr/pene de la porci și păsări. Materia bogată în keratină este tratată chimic (prin hidroliză acidă) pentru a elibera cisteina. Codul acestui aditiv este E920.

Unde se găsește: L-cisteina se adaugă în făinurile pentru pâine industrială și alte produse de panificație (chifle, produse de patiserie, crustă de pizza, tortilla etc.), precum și uneori în paste făinoase sau biscuiți. Rolul său este de a înmuia aluatul și de a-l face mai ușor de prelucrat mecanic, grăbind frământarea și dospirea. Practic, cisteina „relaxează” glutenul din făină și crește elasticitatea aluatului, ajutând producția rapidă. Pe etichete poate apărea ca L-cisteinăcisteină sau sub codul E920. În unele cazuri, poate fi inclusă generic în categoria „amelioratori pentru făină”.

De ce este de origine animală: Dacă nu este specificat altfel, cisteina folosită ca aditiv provine cel mai adesea din materiale de origine animală (păr, pene, coarne, copite bogate în keratină). De fapt, peste 80% din cisteina de pe piață a fost istoric obținută din păr uman (de exemplu, adunat de la saloane din Asia) sau din pene de rață. Există și metode sintetice sau fermentative mai noi, dar majoritatea producătorilor au folosit varianta mai ieftină derivată din deșeuri animale. Din această cauză, pâinea sau produsele de panificație convenționale pot să nu fie 100% „vegetariene”, deși nu conțin ingrediente animale evidente precum lapte sau ouă – prezența L-cisteinei le face nepotrivite pentru vegetarieni/vegani.

Alternativă vegană: Tehnologia alimentară a evoluat, iar în prezent există L-cisteină obținută sintetic sau prin fermentație microbiană, fără a folosi păr/pene animale – aceasta ar fi varianta vegană a aditivului (unele companii specifică „L-cisteină de sinteză” pe etichetă). În plus, brutarii artizanali și producătorii care evită aditivii pot obține un aluat de calitate fără cisteină animală prin dospire lentă (prefermentare îndelungată care dezvoltă glutenul natural) sau folosind enzime provenite din fungi ca amelioratori. Consumatorii care vor să evite L-cisteina pot opta pentru pâine artizanală sau produse certificate vegan, unde această substanță lipsește.


6. Zerul

Ce este: Zerul este lichidul subprodus care rămâne după coagularea laptelui în procesul de fabricare a brânzei. Laptele conține două categorii principale de proteine: cazeină (~80%) și proteine din zer (~20%). În fabricarea brânzei, cazeina se coagulează (de obicei cu cheag) și formează masa solidă (cașul, viitoarea brânză), iar restul lichid rezultat este zerul, care conține apa din lapte, lactoză, vitamine și proteinele din zer (precum lactalbumina, lactoglobulina). Un mod simplu de a descrie zerul: dacă la 10 litri de lapte se obține ~1 kg de brânză, restul de lichid (aprox. 9 litri) este zer.

Unde se găsește: Zerul apare ca ingredient în foarte multe produse alimentare procesate. Fiind bogat în lactoză și proteine, industria alimentară îl usucă și folosește sub formă de pulbere de zer (whey powder). Îl întâlnim în: patiserie și panificație (unele pâini, cornuri, biscuiți includ zer pudră pentru frăgezime și gust), produse de cofetărie (umpluturi de ciocolată, caramel cu lapte, etc.), supe la plic sau sosuri instant (ca agent de textură și aromă lactată), produse dietetice și shake-uri proteice (concentrat proteic din zer – whey protein – foarte popular ca supliment nutritiv), cereale pentru micul dejun îmbogățite cu proteine, înghețată și iaurturi îmbogățite cu proteine. Chiar și unele mezeluri sau produse din carne procesată pot conține zer (pentru umectare și creșterea valorii proteice). Pe etichete este menționat de obicei ca „zer praf”„proteine din lapte” sau „concentrat proteic din zer”. Atenție: chiar și produsele promovate ca „de post” sau „vegetale” pot conține din eroare sau fraudă zer – de exemplu, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a găsit produse etichetate de post care aveau zer sau lapte praf în compoziție.

De ce este de origine animală: Fiind derivat direct din laptele de vacă (sau de oaie/capră, în funcție de brânza produsă), zerul este un ingredient lactat, deci de origine animală. Conține lactoză (zahărul din lapte) și proteine lactate. Orice aliment ce conține zer nu este vegan și nici macar vegetarian strict (pentru lacto-vegetarieni e acceptabil, întrucât unii vegetarieni consumă lactate). E important de subliniat că prezența zerului indică folosirea unei părți din lapte, cu toate implicațiile etice legate de industria produselor lactate.

Alternativă vegană: Pentru proprietățile tehnologice ale zerului (adăugare de proteine și zaharuri lactate pentru textură și gust), se pot folosi proteine vegetale (de exemplu proteine din soia, din mazăre sau din orez) și lapte praf vegetal (cum ar fi laptele de soia sau de cocos deshidratat) în formularea produselor. Astfel, există pudre proteice vegane pe bază de amestec de proteine vegetale care substituie pudra de zer în suplimentele nutritive. În produse de panificație, zerul poate fi omis sau înlocuit cu făină de soia degresată (care aduce proteine și emulsifianți naturali) sau cu lapte de cocos praf pentru a oferi gust și textură apropiată.


7. Cazeina

Ce este: Cazeina este principala proteină din lapte, reprezentând aproximativ 80% din totalul proteinelor din laptele de vacă. Ea formează micelii în lapte și este responsabilă de culoarea albicioasă. Cazeina precipită (se coagulează) în prezența cheagului sau a acizilor, separându-se de zer. Sub formă izolată, cazeina este o pulbere proteică albă, fără gust, care poate fi folosită ca ingredient industrial. Adesea apare în alimente sub formă de cazeinat de sodiu sau de calciu – care sunt sărurile solubile ale cazeinei, obținute pentru a putea fi amestecate ușor în diverse compoziții.

Unde se găsește: Cazeina și derivații săi apar într-o multitudine de produse. Deși laptele și brânzeturile în sine conțin cazeină în mod natural, ca ingredient separat o găsim în: „lapte” praf degresat și zer praf (care rețin și cazeina), cremerii non-lactate (ironic, unele coffee creamer-uri sau frișcă vegetală de cafea pot conține cazeinat de sodiu pentru textură cremoasă, chiar dacă produsul e numit „non-dairy” – nu conține lactoză dar conține proteină din lapte), produse de patiserie de post fals etichetate (unde se poate strecura lapte praf sau cazeinat), supe instant (ca agent de îngroșare cu proteine), batoane proteice sau shake-uri (ca sursă de proteină ieftină), brânzeturi topite și felii de „brânză” pentru burger (acestea conțin frecvent cazeinat pentru a obține textura elastică). Pe etichetă cazeina poate figura ca atare („cazeină”), ca „proteine din lapte”„cazeinat de calciu/sodiu” sau în lista de alergeni de obicei va fi menționat „conține lapte”.

De ce este de origine animală: Cazeina provine din laptele animal (vacă, oaie, capră etc.), deci este un produs de origine animală. Chiar dacă este extrasă și folosită izolat, sursa ei rămâne laptele. Pentru cine evită produsele animale, prezența cazeinei este echivalentă cu prezența laptelui. Un exemplu notabil: produsele alimentare etichetate impropriu ca „fără lactoză” sau „non-dairy” pot induce consumatorii în eroare – deși nu au zahărul din lapte (lactoza), ele pot conține cazeină, deci tot de origine animală sunt. Este cazul unor smântâni vegetale sau brânzeturi vegetale contrafăcute ce folosesc cazeină pentru a imita gustul de lactate.

Alternativă vegană: Pentru funcțiile cazeinei (agenți de emulsionare, textură cremoasă, sursă de proteine), se pot folosi proteine vegetale. În cafea, în loc de creamer cu cazeină se pot folosi băuturi vegetale (lapte de ovăz, migdale, soia) care au fost îmbogățite pentru cremozitate. În industria alimentară, proteinele din soia sau din mazăre pot emulsifica și lega ingrediente similar cazeinei. De exemplu, tofu mătăsos sau piureul de caju poate înlocui cazeina în sosuri cremoase. Iar pentru brânzeturi vegane, se folosesc combinații de amidonoase, uleiuri vegetale și agenți gelifianți (agar, carrageenan) împreună cu proteine vegetale pentru a recrea textura brânzeturilor fără cazeină.


8. Lanolina (vitamina D3)

Ce este: Lanolina este o substanță grasă ceroasă obținută din lâna de oaie – practic, este sebumul produs de pielea oilor, care se impregnează în lână și are rol de protecție a acesteia. Lanolina brută este extrasă prin spălarea lânii proaspăt tunse; se separă ca un fel de grăsime care plutește la suprafața apei. Această substanță este folosită mult în cosmetice și farmaceutice, dar are relevanță și în alimentație prin faptul că stă la baza producerii vitaminei D3 de sinteză. Vitamina D3 (colecalciferol) din suplimente și alimente fortifiate se obține adesea prin expunerea lanolinei la radiații ultraviolete, mimând procesul natural din piele. Moleculele din lanolină se transformă astfel în vitamina D3. Așadar, lanolina nu este direct un ingredient alimentar, dar vitamina D3 de proveniență obișnuită este un derivat al lanolinei.

Unde se găsește: Multe alimente îmbogățite cu vitamina D pot conține, indirect, derivat din lanolină. Exemple: laptele vegetal fortificat (de soia, migdale etc.), cerealele pentru micul dejun îmbogățite cu vitaminemargarina (adesea este vitaminizată cu D3), supele la plic sau condimentele fortificatebăuturile carbogazoase cu adaos de vitamine și, desigur, suplimentele alimentare cu vitamina D3. Pe etichetele alimentelor, nu se va menționa lanolina, ci „vitamina D3” sau „colecalciferol” la lista de vitamine adăugate. Dacă un produs poartă mențiunea „potrivit pentru vegani” și conține vitamina D, atunci fie acea vitamina D este D2 (ergocalciferol, obținută din ciuperci sau drojdii), fie D3 de origine vegană (despre care discutăm mai jos). Un alt exemplu de prezență a lanolinei în alimentație: unele gume de mestecat au în compoziție baze gumate care pot conține lanolină (ca agent de elasticitate și textură), deși acest lucru nu este mereu transparent pe etichetă.

De ce este de origine animală: Lanolina provine din animale (oi) – chiar dacă obținerea ei nu necesită sacrificarea animalului (lana se tunde), este tot un produs animal. Vitamina D3 fabricată din lanolină este, deci, de origine animală. Persoanele care urmează o dietă strict vegană evită suplimentele și alimentele cu D3 convențional, deoarece realizează proveniența. Multe alimente „de post” din comerț pot conține vitamina D3 adăugată fără ca producătorii să specifice sursa – ceea ce înseamnă că, involuntar, un consumator vegan ar putea ingera un produs derivat din oi.

Alternativă vegană: Alternativa constă în vitamina D2 (ergocalciferol), care este derivată din surse vegetale (de obicei din drojdii sau ciuperci expuse la UV). Deși D2 are o eficiență ușor mai scăzută în organism decât D3, este considerată acceptabilă vegan. În ultimii ani a apărut și vitamina D3 vegană, obținută din licheeni (un tip de organism simbiotic între alge și ciuperci) sau din alte surse vegetale speciale. Producătorii care folosesc această formă de D3 de obicei o menționează ca atare pe ambalaj (ex: "Vitamina D3 din sursă vegetală/lichen"). Astfel, cei care doresc să evite lanolina pot căuta alimente fortificate cu D2 sau cu D3 vegan, ori pot suplimenta dieta cu D2 sau D3 din lichen.


9. Mierea

Ce este: Mierea este un îndulcitor natural binecunoscut, produs de albine. Albinele colectează nectarul florilor, îl prelucrează prin enzime proprii și îl concentrează prin evaporare în faguri, obținând mierea ca rezervă de hrană. Deși mierea în sine nu e un aditiv ascuns (fiind adesea folosită intenționat ca îndulcitor), merită menționată aici pentru că unii consumatori nu realizează că este un produs de origine animală. Practic, mierea este produsă de insecte (albinele) – deci nu este nici vegetală, nici sintetică.

Unde se găsește: Mierea se folosește ca ingredient în foarte multe produse, uneori chiar și atunci când nu ne-am aștepta. Pe lângă borcanele de miere ca atare, o găsim în: cereale de mic dejun (aglomerate în clusters cu miere), batoane cu cereale și semințe (batoane energizante sau granola, unde mierea leagă ingredientele), biscuiți și prăjituri (anumite rețete folosesc miere ca îndulcitor în loc de zahăr), produse marinate sau sosuri glazurate (de exemplu, sos barbecue cu miere, muștar cu miere), băuturi (ceaiuri îmbuteliate îndulcite cu miere, unele băuturi energizante naturiste, hidromel etc.). Uneori, produse etichetate ca „naturale” sau „tradiționale” pot conține miere ca argument de marketing. Pe etichetă apare clar ca „miere” sau „miere de albine”.

De ce este de origine animală: Mierea provine de la albine, care sunt animale (insecte). Deși unii consumatori pot crede că mierea este similară cu un produs agricol, în realitate este rodul muncii albinelor și constituie hrana lor. Etic din punctul de vedere al veganismului, mierea este evitată pentru că exploatarea stupilor și recoltarea mierii poate răni sau stresa albinele, iar produsul nu aparține regnului vegetal. Pentru publicul general, este important de conștientizat că mierea nu este doar un sirop de zahăr natural, ci un produs apicol (animal).

Alternativă vegană: Cei care nu consumă miere pot folosi numeroase alte îndulcitoare naturale. Siropul de arțar este o alternativă populară (are consistență asemănătoare și un gust plăcut caramelizat). Siropul de agave este un alt îndulcitor vegetal, provenit din cactusul de agave, cu indice glicemic mai scăzut. De asemenea, melasa (sirop din trestie de zahăr), siropul de orez sau siropul de curmale pot înlocui mierea în rețete și ca gust. În comerț există și produse marcate ca „imitatie de miere” făcute din sirop de zahăr cu arome, însă o soluție simplă și la îndemână este folosirea directă a unuia dintre siropurile menționate mai sus în locul mierii.


10. Clei de pește (Isinglass)

Ce este: Cunoscut și sub numele englezesc isinglass, cleiul de pește este un tip de gelatină obținută din vezica înotătoare a peștilor – în special de sturion, dar și de la alte specii. Vezicile înotătoare (organe interne ce ajută peștii la flotabilitate) sunt bogate în colagen. După uscare și prelucrare, colagenul extras devine un agent clarificant foarte eficient. Istoric, isinglass-ul a fost folosit ca adeziv sau agent gelifiant, dar utilizarea principală este în industria băuturilor.

Unde se găsește: Cleiul de pește este folosit ca agent de clarificare în vinuri și bere. În procesul de fabricație a unor vinuri și beri tradiționale, lichidul este tratat cu isinglass: acesta adună particulele tulburi (proteine, drojdii) și se depune cu ele, lăsând băutura limpede. După clarificare, teoretic, cleiul și impuritățile sunt îndepărtate prin filtrare. Totuși, urme pot rămâne, iar pentru un vegetarian/vegan strict, faptul că berea/vinul a fost procesat cu un derivat de pește este problematic. Cleiul de pește nu este de regulă menționat pe eticheta vinului sau berii, deoarece este considerat „ajutor de procesare” și nu ingredient adăugat rămas în produsul final. Astfel, un consumator obișnuit nici nu ar ști că anumite băuturi alcoolice au implicat produse de pește în proces. Există însă producători care specifică pe etichetă „vin clarifiat cu produs de pește” sau aplică eticheta „Vegan” pe sticlele de vin/bere care nu au folosit isinglass.

De ce este de origine animală: Evident, sursa acestui clei este peștele. Deși în vinul sau berea din pahar nu se simte gust de pește și nu apar bucăți de pește, simplul fapt că s-a folosit un derivat animal în proces face ca produsul final să nu fie considerat vegan. Din perspectivă largă, este un alt exemplu de ingredient „ascuns” – consumatorii nu s-ar gândi că într-o halbă de bere ar putea exista urme din vezica unui pește, însă realitatea industriei tradiționale astfel funcționează.

Alternativă vegană: Pentru clarificarea berii și vinului, multe crame și fabrici de bere moderne au trecut la agenți de clarificare fără origine animală. Un exemplu este bentonita – un tip de argilă care atrage particulele în suspensie și limpezește vinul. Alte opțiuni sunt carbonul activextractul de mazăre (un nou agent clarificant vegetal) sau izinglass vegetal obținut din alge (agar-agar) pentru bere. De asemenea, filtrarea avansată și lăsarea băuturilor la maturat mai mult timp pot elimina nevoia de agenți clarificatori chimici. Tendința „unfiltered” la unele beri artizanale evită complet problema. În orice caz, pentru consumatori există din ce în ce mai multe beri și vinuri etichetate ca vegane, semn că producătorii folosesc metode alternative de clarificare.


Concluzie

Este surprinzător pentru mulți consumatori faptul că produse aparent „vegetale” sau inofensive conțin de fapt ingrediente de origine animală. De la aditivi obținuți din insecte (cum e carminul și șelacul) la derivați din lactate ascunși în formule (zerul, cazeina) sau enzime și agenți tehnici (cheagul, cleiul de pește), toate acestea subliniază importanța citirii atente a etichetelor (vezi articol). Dacă ai ca obiectiv reducerea produselor animale din dietă (fie din motive etice, fie de sănătate sau religioase), merită să acorzi atenție acestor denumiri și coduri. Vestea bună este că, pe măsură ce interesul pentru alimentația pe bază de plante crește, există tot mai multe alternative vegane pentru ingredientele de mai sus – atât pentru bucătarii de acasă (agar-agar în loc de gelatină, sirop de arțar în loc de miere etc.), cât și la nivel industrial (enzime microbiene în loc de cheag, coloranți din fructe în loc de carmin, vitamina D din lichen în loc de lanolină).

În concluzie, educația alimentară este cheia: cunoscând aceste detalii, putem face alegeri informate și aliniate cu preferințele noastre. Indiferent dacă ești sau nu vegan/vegetarian, a ști ce consumi înseamnă să ai control mai mare asupra dietei tale. Astfel, data viitoare când faci cumpărături, vei putea identifica mai ușor ingredientele ascunse de origine animală și vei ști ce alternative există pentru a le înlocui. Poftă bună, informată!


Cu noi ai Și ce trebuie și ce vrei!
#onestopshop #magazinulfamilieitale

  • ● APC România – definiție gelatină și proveniență apc-romania.ro
  • ● APC România – studiu despre colorantul E120 (carmin din coșenilă) apc-romania.ro
  • ● InfoCons – Aditivul E920 (L-cisteină) obținut din păr și pene infocons.ro
  • ● Mahadeva’s Kitchen – exemple de alternative vegane pentru aditivi (Gelatină, Shellac etc.) mahadevaskitchen.com.au
  • ● ANPC/CSID.ro – avertizare ingrediente ascunse de origine animală în produse de postcsid.ro

Data ultimei actualizari: 22-05-2025

Gama noastra de produse Vegane Top 10 ingrediente de origine animala ascunse in produsele alimentare

Momentan, nu exista nici un produs disponibil.

Vezi Politica confidentialitate date personale